Balaurul bondoc din Sebes

O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în România, la Sebeş. Aceasta a fost denumită Balaur bondoc, după denumirea balaurului din foloclorul popular românesc iar bondoc datorită trăsăturilor scheletului axial şi apendicular (oasele prezintă trăsături grosiere, apar îngroşate). Descoperirea este una spectaculoasă întrucât este cel mai complet dinozaur (vezi foto) descoperit în Europa, aproximativ 75% din schelet fiind conservat (lipsesc craniul, gâtul şi o parte din coadă).

Dinozaurul avea dimensiunea de aproximativ 2 metri în lungime şi 40 de kilograme fiind un theropod care se deplasa pe două picioare, asemănător speciilor de Velociraptor cunoscuţi publicului larg datorită seriei Jurasic Park.

Iată că nu toţi dinozaurii aveau acele dimensiuni mari cu care oamenii sunt în general familiari, ca de exemplu Tyrannosaurus rex sau Apatosaurus sp. Mulţi dinozauri aveau dimensiuni foarte mici, fiind de mărimea unei oi sau a unei găini.

Nu au fost descoperite elemente craniale, inclusiv dinţi, ceea ce ar fi putut dezvălui mai multe informaţii despre modalitatea de hrănire, însă se crede că este vorba de un prădător. Rămâne să se studieze cum anume vânau aceşti raptori, dar se presupune că animalul avea o deplasare greoaie şi îşi surprindea prada prin ambuscadă. Oasele sunt pneumatice ceea ce poate avea legătură cu mecanisme fiziologice de termoreglare. Se presupune că specia ar fi avut protopene cu rol probabil în semnalizare sexuală sau camuflaj. Atât oasele pneumatice cât şi penele (sau producţiile tegumentare asemănătoare) nu au legătură cu modul de deplasare. Mai jos se pot observa membrele anterioare şi cele posterioare.

Membrele anterioare

Scheletul a fost descoperit într-o rocă sedimentară, argilă siltică, iar vârsta stabilită este Cretacic târziu. Exemplarul este un juvenil care a murit în condiţii catastrofice. Specimentul a fost transportat de o viitură şi îngropat rapid în mâl. Fără o cantitate mare de apă şi o îngropare rapidă în sediment scheletul nu s-ar fi păstrat, îndeosebi părţi precum membrele anterioare penumatice, foarte gracile.

Descoperirea este importantă deoarece poate oferi informaţii despre paleomediul în care trăia acest animal precum şi despre relaţiile biogeografice specific transilvănene cu alte zone ale Europei. Este binecunoscut fenomenul de nanism insular (la Haţeg) şi anume scăderea dimensiunilor corporale în cazul izolării geografice, în aceast caz specia devenind una pitică, adică mai mică decât corespondentul din alte zone neafectate de insularizare. Fauna de la Haţeg cuprindea specii de mici dimensiuni precum: Zalmoxes sp., Telmatosaurus transsylvanicus, Magyarosaurus dacus sau Struthiosaurus transilvanicus. În cazul speciei Balaur bondoc, aceasta arată că “unii dinozauri prădători insulari erau forme aberante chiar dacă în acest caz nu este vorba de nanism”. Specia poate fi considerată endemică cel puţin “în ceea ce priveşte aspectul morfologic”.

Reconstrucţie imaginată de un artist. Această frumoasă imagine însă trebuie tratată cu multă precauţie întrucât, pe lângă faptul că artistul nu a văzut animalul, craniul şi vârful cozii nu au fost descoperite. Imagine: Emily Willoughby, licență CC-SA

Specia de dinozaur Balaur bondoc, alături de altele din fauna specifică zonei Transilvaniei, este deosebit de interesantă prin particularităţile ei şi este o dovadă despre mărturiile fosile deosebit de valoroase din ţara noastră.

Cercetători implicaţi în descoperire: Matyas Vremir, Zoltan Csiki, Mark Norell.
Resurse bibliografice: PNAS – An aberrant island-dwelling theropod dinosaur from the Late Cretaceous of Romania şi Comunicatul de presă al Societăţii Muzeului Ardelean.

2 thoughts on “Balaurul bondoc din Sebes

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *