Monthly Archives: September 2011

C.S. Lewis despre literatura

“Deseori putem să îi facem pe oameni părtaşi punctului de vedere creştin pentru aproximativ o jumătate de oră; dar din momentul în care au plecat de la prelegerea noastră sau au lăsat din mână articolul, ei se întorc într-o lume în care poziţia opusă este considerată indiscutabilă. Atâta timp cît această situaţie există, succesul larg răspândit este imposibil. Trebuie să atacăm linia de comunicare a vrăjmaşului. Ceea ce ne dorim nu sunt mai multe cărţulii despre creştinism ci mai multe cărţi scrise de creştini pe alte subiecte – cu creştinismul în stare latentă. Putem înţelege acest lucru dacă îl privim din cealaltă perspectivă. Credinţa noastră nu este foarte probabil a fi zdruncinată de vreo carte despre hinduism. Dar oricând citim o carte elementară de geologie, botanică, politică sau astronomie suntem zguduiţi dacă găsim că implicaţiile acesteia sunt hinduse. Nu cărţile scrise în apărarea directă a materialismului fac din omul modern un materialist; ci presupunerile materialiste din toate celelate cărţi. În acelaşi fel, nu cărţile despre creştinism îl vor pune pe gânduri. Dar va fi provocat dacă, oricând ar dori o introducere uşoară într-un oarecare domeniu al ştiinţei, cea mai bună lucrare pe piaţă ar fi scrisă de un creştin”. (C.S. Lewis în God in the Dock, p. 93)

Este important de adăugat faptul că C.S. Lewis era adeptul unei literaturi oneste. În volumul de eseuri apărut la editura Humanitas, Despre lumea aceasta şi despre alte lumi, autorul face următoarea remarcă cu privire la cărţile de poveşti: „Unii oameni cred că am început să scriu basme întrebându-mă cum le-aş putea spune copiilor ceva despre creştinism; apoi mi-am ales basmul ca unealtă, am strâns informaţii despre psihologia copiilor şi am hotărât pentru ce categorie de vârstă să scriu, am întocmit o listă de adevăruri creştine fundamentale şi am făurit «alegorii» care să le exprime concret. Toate astea sunt pură fantasmagorie. N-aş fi putut cu nici un chip să scriu aşa. Totul a început cu nişte imagini: un faun cu o umbrelă, o regină pe o sanie, un leu magnific. Iar elementul creştin şi-a făcut singur loc în poveste.”

Inteligenta in lumea animala

Două ştiri cu animale apărute în mass media ne-au atras atenţia în ultimele zile. Ambele aduc în atenţia publicului două situaţii în care animalele se folosesc de diferite obiecte pentru a-şi face viaţa mai bună. Prima ştire prezenta un urangutan (dintr-o grădină zoologică japoneză) care pentru a se răcori a luat un prosop, l-a înmuiat în apă şi a început să să se şteargă cu el într-o manieră izbitor de asemănătoare cu cea în care ar face-o un om (vezi clip). Nu deageaba titlul articolului este “Inteligenţă uimitoare: Urangutanii se răcoresc ca oamenii”.

A doua ştire vine dintr-o altă grădină zoologică, de data aceasta din America. Un tânăr mascul de elefant a folosit un cub pentru a-şi creşte statura şi a ajunge la nişte fructe. Din acesta al doilea articol lipseşte însă orice referire de asemănare cu oamenii deşi s-ar fi putut foarte uşor spune că pachidermul a procedat la fel ca oamenii. Şi noi folosim deseori un taburet de exemplu pentru a ajunge la obiectele care nu se află la îndemână (de pe un dulap să spunem).

Elefant indian - foto Milu Toduţ

Titlul “urangutanii se răcoresc ca oamenii” pare a se baza pe o prejudecată (legată de asemănările morfologice) mai degrabă decât pe fapte. Un urangutan a folosit o metodă ingenioasă de a se răcori dovedindu-şi astfel inteligenţa. De asemenea, un elefant a dovedit capacitatea de a anliza o situaţie şi de a găsi o rezolvare mentală favorabilă; acesta nu a urmat un proces de încercare şi eroare sau de învăţare graduală, astfel nu putem vorbi de o evoluţie comportamentală. Pur şi simplu este un comportament ce unora ar putea să pară surprinzător.

Întrebarea care se pune este dacă cele trei specii (urangutanul, elefantul şi omul) despre care am vorbit împărtăşesc o inteligenţă pe cale de descendenţă comună sau se datorează unui Creator care şi-a pus amprenta pe creaţia Lui inclusiv în ceea ce priveşte inteligenţa.