Author Archives: vasile

Știri notabile (16 mai 2012)

The Atlantic publică un fascinant interviu cu Lawrence Krauss, profesore de fizică la Universitatea de Stat din Arizona și autor al cărții A Universe from Nothing (Un Univers din Nimic, Ianuarie 2012). Interviul este foarte lung dar merită citit în întregime pentru că este reprezentativ pentru gandirea oamenilor de știință seculari în materie de teorii ale orginii universului. În una din dezbaterile publice alte zoologului Richard C. Dawkins acesta spunea despre Cosmologie că încă își așteaptă un Darwin. Lawrence Krauss (și Stephen Hawking) ar putea fi cei așteptați. Singura problemă este că nu doar teologii nu sunt mulțumiți de propunerile acestor fizicieni ci și filosofii. De ce? Răspunsul poate fi găsit printre rânduri și în interviu iar cei foarte interesați pot citi cartea matematicianului creștin de la Oxford, John Lennox, intitulata God and Stephen Hawking: Al cui proiect este, totuși? (Septembrie 2011)

Rămânând la Lawrence Krauss, la fel de fascinant precum revendicările cărții dinainte, un citat postat pe twitter de nimeni alta decât Miley Cyrus:
“Fiecare atom din corpul tău vine de la o stea care a explodat. Și, atomii din mâna ta dreaptă probabil vin de la o altă stea decât atomii de la mâna ta stângă. Este cu siguranță cel mai poetic lucru pe care îl cunosc despre Univers: Tu ești praf de stele. Tu nu ai putea fi aici dacă stelele nu ar fi explodat. Pentru că elementele (carbon, nitrogen, oxigen, tot ce contează pentru evoluție) nu au fost crete la începutul timpului. Au fost create în stele. Deci uită de Isus. Stelele au murit pentru ca tu să poți trăi.”
Iată că secularismul nu are doar un extraordinar mit al creației ci și al “răscumpărării”: dacă în creștinism Cristos este Creatorul și Jertfa, în secularism Stelele sunt Creatorul (atomii noștri s-au născut în stele) și Jertfa (stelele au murit pentru ca noi să putem exista).

În urma unui articol care argumenta moralitatea uciderii copiilor nou-născuți, Jonathan Chaplin ne amintește de fragilitatea intuițiilor omului simplu care sunt rezultatul principiului creștin al valorii inerente a vieții umane derivate din statului special de ființă creată și iubită de Dumnezeu, și apoi de doctrina Iluministă a “drepturilor naturale inalienabile”. Dar într-o lumă ghidată de principiul funcționalismului, un copil nou-născut cu probleme severe, sau chiar fără nici un defect, poate să nu fie considerat om, căci nu are conștiența propriei valori. Ducând mai departe raționamentul care face avortul premisibil moral, Alberto Giubilini şi Francesca Minerva consideră că infanticidul nu este cu nimic mai greşit decât avortul. Teoretic, în doar câteva generații legiuitorii ar putea integra în cadru legal aceste noi intuiții seculare ieșite de sub autoritatea revelației dacă formatorii culturali le-ar adopta la rândul lor și le-ar transfera apoi prin canalele de influență în populația largă. Să ne amintim doar de nazism și comunism care au normalizat crima și oroarea.

Hotnews preia un titlu amăgitor după un material tot amăgitor conform căruia “Religia ar fi în declin în întraga lume” cu mici excepții. Teofil Stanciu atrage atenția însă că întreaga lume ar fi de fapt în acel studiu vreo 30 de țări din care lipsește o bună parte din emisfera sudică a Terrei (și lipsește și România).

Filmul Exmatriculat (Expelled, 2008) care explorează chestiunea libertății academice când e vorba de dezbaterea despre Proiectul Inteligent (Intelligent Design) este disponibil online complet cu subtitrare în limba română.

John Lennox, creștin, matematician la Oxford și Richard Dawwkins, ateu, profesor de înțelegere publică a științei la Oxford dezbat (în engleză) întrebarea Știința a îngropat creștinismul?

Știri notabile (21 aprilie)

Bisericile olandeze se închid de mult timp dar în România știrea a ajuns cel mai recent la Antena 3. Olanda este una din cele mai seculare state ale Europei cu doar 39% afiliere religioasă. Chiar și așa, viața comunității creștine olandeze are aspecte vibrante, România fiind una din țările care a beneficiat și beneficiază de suportul material și uman al creștinilor olandezi. Bisericile care se închid sunt însă o realitate foarte tristă, eu însumi (Vasile) trecând acum câțiva ani pe lângă o astfel de biserică transformată în restaurant. Speranța mea este că Dumnezeu va revigora creștinismul în bătrânul continent din Olanda până în România și din Suedia până în Grecia.


Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe române îndeamnă pe credincioși în Pastorala de Paște să “unească mai mult spiritualitatea cu știința, arta medicală cu rugăciunea” pledând pentru un om întreg nu împărțit antagonic între rațiune și credință.


Athanatos Christian Ministry a organizat a 3-a conferință de apologetică pentru apărarea credinței în și prin cultură care a reunit și creștini care lucreză în arte. Directorul executiv Anthony Horvath crede că scriitorii, artiștii și creatorii de filme influențează oamenii mai mult decât o fac poate apologeții “profesioniși”. “Nu tot ce este real și important este învățat prin rațiune” afirmă Harvath. Saitul conferinței din 2012 este onlineapologeticsconference.com.


Muzeul Creației din Kengucky USA a inaugurat luna aceasta Observatorul Johnson. Acesta include mai multe telescoape inclusiv unul inventat de Lyle Johnson, un om de știință creștin și creaționist care a lucrat pentru NASA. Planetariul muzeului a fost vizitat de peste 1 milion de oameni din 2007.


Mai este mai puțin de o lună până la începerea Forului EuroLeadership 2012 din Eger, Ungaria. Forul este un loc de întâlnire, încurajare, networking, învățare și părtășie pentru sute de lideri creștini europeni. Rețeaua de știință va avea în acest an printre vorbitori pe cunoscutul apologet american William Lane Craig și pe matematicianul de la Oxford și autorul creștin John Lennox.


Pastorul prezbiterian Tim Keller (Redeemer Presbiterian Churcy, NY) sumarizează în două postări de blog cartea Bad Religion: How we became a nation of heretics (Ross Douthat, Free Press, 2012) parcurgând ceea ce autorul identifică a fi cele 5 cauze pentru care religia a decăzut semnificativ în occident. Unele cauze le experimentează și România altele sunt la porți.
Prima cauză a declinului creștinismului în SUA este polarizarea politică a bisericilor: bisereicile reformate și o partea a catolicilor sprijinind liberalii iar evanghelicii și o altă parte a catolicilor sprijinind conservatorii. Publicul a  înțeles din puternicul partizanat politic pe care îl practică creștinii că biserica e un fel de anexă a politicii și nu vocea profetică a lui Dumnezeu.
A doua cauză este revoluția sexuală care a explodat cu dezvoltarea mijloacelor contraceptive. Odată cu posibilitatea decuplării sexului de sarcină, etica creștină a sexului a ajuns percepută ca imposibiliă, demodată și nerealistă, chiar și de către oameni care se identifică creștini.
Al treilea factor a fost globalizarea care pare a clătina pretenția la unicitate a creștinismului și impresia că istoric, Creștinismul a susținut colonialismul, dominația europeană, segregarea rasială, regimul fascist și alte proiecte imperialiste ale vestului.
Al patrulea factor în declinul creștinismului a fost prosperitatea materială. Unul din motive este că însuși creștinii vor alege meserii mai bănoase și aducătoare de mai mare prestigiu decât slujbele de slujitori ai bisericii. Alt motiv este critica bogăției și a idolatrizării confortului pe care o face Cristos și implicit Biserica.
Al cincilea și ultimul factor analizat de autor este lipsa de elite creștine în instituțiile și domeniile influente ale societății cum sunt universitățile și educația, instituțiile culturale, mass-media. Aceste instituții și lumea afacerilor sunt controlate de elite educate care privesc religia ca înapoiere ajungând nu doar la o ignorare ci la o respingere activă a acesteia.

Acești cinci factori merită analizați și dezbătuți de creștinii români și pe cât posibil să se evite repetarea greșelilor pe care noi încă nu le-am făcut cât și remedierea greșelilor în care persistăm.


Tim Wilson, autor al cărții True Reason: Christian Responses to the Challenge of Atheism și blogger thinkingchristian.net scrie pe un blog al Washington Post că noii atei nu au dreptul de monopol asupra rațiunii așa cum ar reieși din numele fundațiilor, cărților și actiunilor pe care le inițiază. Sunt cunoscute argumentele falacioase, retorica încărcată emoțional și folosirea ilegitimă și selectivă a dovezilor. Este dat exemplul unei dezbateri recente dintre Bill Craig si Sam Harris în care Craig a adus argumente raționale bazate pe teism pentru existența moralității în timp ce tot ce a reușit oponentul său a fost să producă o tiradă retorică prin care a portretizat cât mai negativ creștinismul.

Știri notabile (31 martie 2012)

Evoluționiștii evanghelici s-au întâlnit în New York
“Teologia Celebrării” a fost titlul conferinței Biologos a din acest an care a avut loc în New York între 20-22 martie 2012. Printre participați s-a numărar pastorul prezbiterian Tim Keller, teologul englez Alister McGrath, autorul Os Guiness, episcopul anglican N.T. Right, autorul si pastorul John Ortberg, teologul și autorul Scot McKnight, autorul Andy Crouch și alții. Programul conferinței a fost centrat pe grija pentru tinerii din biserică care simt ca trebuie să aleagă între Biblie și știință. De remarcat afirmația pastorului Tim Keller “creaționiștii și evoluționiștii seculari au o narațiune, noi avem argumentele; [evoluționiștii teiști] avem nevoie de o narațiune, și aceasta este sarcina pastorilor.”

Cunoscutul apologet creștin Ravi Zacharias propune cititorilor români o discuție despre motivele părăsirii biserici: este un eșec al lui Dumnezeu sau al creștinismului? Cartea Dezamăgit de Dumnezeu a apărut în anul 2012 la editura Newordpress în traducerea lui Alexandrul Blaj și are 285 de pagini.

Profesorul (pensionar) Richard Carhart PhD (Univ. Illinois din Chicago) a vizitat România la sfârșitul lunii martie pentru a vorbi despre modul în care știinta și credința creștină s-au integrat în viața lui. Joi, 29 martie 2012 a vorbit studenților de la Biserica Baptistă Mănăștur despre rationalitatea creștinismului în comparație cu materialismul metafizic iar la întânirea de duminică după-masă a aceleiași biserici a relatat o parte a mărturiei personale despre modul în care a devenit creștin și a ales cariera academică în fizică. Titlul prezentării de duminică a fost “Poate un om de știință să creadă în Dumnezeu?”, răspunsul fiind un evident da, având ca exemple atât oameni de știință creștini din trecut (Kepler, Newton, Galileo, Faraday) cât și din prezent: Francis Collins, John Polkinghorne, John Lennox, Dalibor Krupa.

Dr. Emil Silvestru vorbește în engleză despre cartea lui din 2008 “The Cave Book” în două clipuri: unu, doi.

În SUA majoritatea pastorilor resping evoluția și cred că Adam și Eva au existat cu adevărat

Majoritatea covârșitoare a pastorilor americani cred că Dumnezeu nu a folosit evoluția pentru a crea omul și cred că Adam și Eva au fost oameni în carne și oase conform unui sondaj recent condus de LifeWay Research, o organizație non-profit aparținând Convenției Baptiste de Sud, SUA.

Din sondajul la care au participat 1000 de pastori protestanți (clasici/mainline și evanghelici) a reieșit și că 73% nu sunt de acord cu afirmația “Cred că Dumnezeu a folosit evoluția pentru a crea oamenii”, 74% sunt de acord cu afirmația “Adam și Eva au fost oameni reali”, 46% spun (cu tărie 30% și tentativ 16%) că Pământului are o vechime aproximativă de 6000 de ani (bazat pe genealogiile din Vechiul Testament). 38% predică și învață adunarea despre creație și evoluție mai mult de o dată pe an în timp ce 8% nu vorbesc niciodată despre acest subiect.

Alte date interesante rezultate în urma sondajului:

  • Există o mai mare probabilitate ca pastorii din nord-vest să accepte evoluția (25%) decât cei din sud (8%).
  • Pastorii congregațiilor mai mari resping evoluția  în procent mai mare decât pastorii congregațiilor mai mici.
  • Pastorii evanghelici (82%) cred că Adam și Eva au fost persoane reale cu mult mai mult decât pastorii protestanți clasici/mainline (50%).
  • Pastorii tineri între 18-44 sunt mai în favoarea unui Pământ tânăr (doar 24% îl resping cu tărie) în timp ce 33% din cei de vârstă 45-54 ani și 38% din cei din cei peste 65 ani resping cu tărie un Pâmânt cu vârsta de 6000 de ani.

Comparând cu alte sondaje pastorii americani sunt mai creaționiști decât populația. Conform unui sondaj Gallup din 2010 40% din americani cred că Dumnezeu a creat oamenii în forma actuală, 38% cred că Dumnezeu a folosit evoluția pentru a crea omul și 16% cred că omul a evoluat fără vreo intervenție divină.

Vezi și:

50 de ani de la publicarea cartii Potopul din Genesa

În noiembrie 1959 Universitatea din Chicago a fost gazda aniversării centenarului Darwin marcând 100 de ani de la publicarea cărții Originiea Speciilor de către naturalistul englez Charles Darwin. Printre oamenii de știință învitați să vorbească s-a numărat și biologul evoluționist Sir Julian Huxley despre care se spune că a constatat satisfăcut cu acea ocazie moartea creaționismului.

După doar doi ani teologul John C. Whitcomb (n. 1924) și inginerul hidraulic Henry M. Morris (1918 – 2006) publicau cartea Potopul din Genesa (The Genesis Flood), o carte deschizătoare de drumuri în care autorii și-au propus să creeze o nouă paradigmă geologică bazată pe o interpretare literar-istorică a narațiunii potopului biblic.

În 1953 American Scientific Affliliation l-a invitat pe Henry Morris să țină o prelegere despre hidrodinamica potopului, ocazie cu care l-a întâlnit pe John Whitcomb. Cei doi au început astfel colaborarea care urma să ducă peste 8 ani la publicarea cărții ce a reînviat înteresul pentru geologia potopului și a marcat nașterea mișcării creaționiste contemporane.

În esență cartea pune la îndoială validitatea modelului uniformitarian al geologiei moderne și propune în schimb catastrofismul, un model științific care afirmă că straturile geologice pot fi înțeles prin referire la potopul global responsabil printre altele de formarea majorității fosilelor. Axioma cu care lucrează autorii este că Biblia este revelație autoritativă și în privința informațiilor istorice pe care le conține, nu doar în materie de religie.

Genesis Flood a propus un nou model științific geologic și ca orice model conține interpretări și argumente tentative, incomplete sau chiar eronate. Genesis Flood este, ca și Originea Speciilor a lui Charles Darwin, nu un model perfect și complet, ci este doar un seminal deschizător de drumuri. La fel cum oamenii de știință evoluționiști au clădit pe Originea Speciilor o teorie științifică, și cercetătorii creaționiștii, mult mai puțini ca număr și resurse, clădesc pe axiomele și ideile îndrăznețe ale celor doi autori, Morris și Whitcomb. De altfel, modelul geologic al lui Morris a fost dus mai departe de către Andrew A. Snelling (PhD), om de știință din Australia în cartea Trecutul Catastrofic al Pământului (Earth’s Catrastophic Past, 2009).

Dintre cărțile scris de Henry M. Morris au fost traduse în românește Creaționismul Științific și Bazele Biblice ale Stiintei Moderne (Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois, 1993).

G.K. Chesterton despre cele două morale ce derivă din darwinism

“Darwinismul poate fi folosit ca să susțină două morale descreierate, dar nici măcar una sănătoasă. Înrudirea și competiția dintre toate creaturile vii pot fi folosite drept maladiv de crud sau maladiv de sentimental; dar nu pentru o dragoste sănătoasă față de animale. Pe baza evoluționismului poți fi inuman sau poți fi absurd de omenos; dar uman nu poți fi. Că tu și un tigru sunteți una poate fi un motiv ca să fii afectuos față de tigru. Sau poate fi un motiv pentru a fi la fel de crud ca tigrul însuși. O modalitate ar fi să dresezi tigrul să te imite, iar alta, mult mai rapidă, ar fi să ajungi să-l imiți tu pe el. Însă în nici unul dintre cazuri evoluția nu-ți spune cum să te porți rezonabil cu un tigru sau, cu alte cuvinte, să-i admiri blana dungată dar să-i eviți ghearele.”

G. K. Chesterton, Ortodoxia, București, Humanitas 2008, p. 143

Creationistii si evolutionistii teisti aproape pe picior de egalitate la congresul Lausanne III

Între 16 și 25 octombrie 2010 a avut loc la Cape Town in Africa de Sud Al III-lea Congres Lausanne pentru Evanghelizarea Lumii (The Third Lausanne Congress for World Evangelization). Cu această ocazie Pew Research Center’s Forum on Religion & Public Life a realizat un sondaj la care au răspuns 2196 din cei peste 4000 de lideri din 198 de țări participante.

Au fost întrebări diverse de la care sunt amenințările la adresa creștinismului evanghelic la atitudinea față de consumul de alcool și rolul bărbatului și al femeii.

Una din întrebări a vizat opinia participanților față de subiectul originilor:

Credințe despre creație procente
Oamenii au existat în forma prezentă de la începutul timpului 47%
Evoluția a avut loc ghidată de Dumnezeu 41%
Evoluția a avut loc strict prin procese naturale 3%

Se observă că majoritatea (88%) resping ideea conform căreia oamenii sunt produsul unui proces strict natural dar sunt împărțiți în procente destul de apropiate în privința modului în care am fost creați: special printr-un act fiat al lui Dumnezeu respectiv folosind procesul evoluției prin selecție naturală.

La fel cu alte opinii exprimate în sondaj se poate intui că liderii evanghelici din Sudul global sunt mai conservatori fiind într-un procent mai mare creaționiști decât cei din Nord.

Rezultatele acestui sondaj se aliniază cu alte sondaje generale asupra publicului larg, cum ar fi de ex. un sondaj Gallup din 2010 unde s-a pus o întrebare similară. Răspunsurile au fost: 40% cred că omul a fost creat în forma prezentă acum aproximativ 10.000 de ani, 30% cred că omul a evoluat dar Dumnezeu a ghidat procesul iar 16% cred că omul a evoluat complet natural. În România conform unui studiu STISOC la afirmația “Ființele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale” 47% au fost de acord (deci sunt evoluționiști, fie teiști fie naturaliști)  și 36% nu sunt de acord (deci ar fi creaționiști). Totuși “patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi”!

Privind la aceste date ne putem aștepta inevitabil ca din ce în ce mai mulți lideri și credincioși evanghelici români să adere la o conceptie evoluționist-teistă în viitorul apropiat având în vedere și slaba promovare a unui creaționism informat și modern de către structuri instituționale sau inițiave private ale evanghelicilor din România.

Țara noastră a avut 10 participanți la Congresul Lausanne III (conform lui Vasilică Croitor): Ghiţă Riţişan, Vasilică Croitor, Dănuţ Mănăstireanu, Corneliu Constantineanu, Cătălin Croitor, Daniel Fodorean, Ina Hrișcă, Daniel Bujeniță, Vlad Crîznic, Mihai Pavel.

Vezi: PEW FORUM ON RELIGION & PUBLIC LIFE – Global Survey of Evangelical Protestant Leaders (22 iunie 2011).

stiinta si religie

Science and religion do not relate to each other in the abstract. They meet in conflict or coherence in men of flesh and blood just like you and me.

Știința și religia nu se relaționează una la în abstract. Ele se întâlnesc în conflict sau coerență în oameni din carne și oase exact ca mine și ca tine.

Reconstrucție experimentală a posibilei râșniței antice. Foto: PNAS

Faina in dieta omului din epoca de piatra?

Deși se credea că omul timpuriu era aproape exclusiv carnivor descoperirea unor unelte care conțin urme de făină arată că procesul culegerii semințelor, a măcinării și a gătitului făinei nu era străin locuitorilor timpurii ai Europei. Reziduri de făină ale semințelor unor plante (altele decât grâul) precum și unelte de piatră pentru măcinare au fost găsite în vechi așezări umane din Italia, Cehia și Rusia (sudul Moscovei) din perioada Epocii de Piatră.

Descoperirea a fost posibilă deoarece pentru prima dată arheologii s-au gândit să caute resturi vegetale pe artefactele de piatră așa de vechi. Spălarea uneltelor găsite în situri precum și urmele mai puțin trainice pe care le lasă o dietă omnivoră față de una carnivoră sunt celelalte motive pentru care această descoperire a fost făcută așa de târziu.

Reconstrucție experimentală a posibilei râșniței antice. Foto: PNAS

Reconstrucție experimentală a posibilei râșniței antice. Foto: PNAS

“Această [practică] nu este izolată la un grup mic de oameni. Este o parte obișnuită a subzistenței oamenilor” a declarat paleontologul Bruce Hardy pentru nature.com[1].

După ce L-a făcut pe om în ziua a șasea a facerii Dumnezeu i-a spus: “Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.” Chiar din a doua generație de oameni întâlnim pe Cain care practica agricultura: “Cain era plugar” (Gen. 4:2).

Aceste descoperiri ale oamenilor de știință sunt în concordanță cu istoria oamenirii creionată de cartea Facerii: de la început oamenii au fost și agricultori.

O altă știre recentă care sprijină mărturia Scripturii este descoperirea dietei Omului de Neanderthal: “Omul de Neanderthal gătea şi mânca legume şi fructe, la fel ca “verişorul” său, omul modern, potrivit unui studiu recent care infirmă teoria potrivit căreia neanderthalienii erau exclusiv carnivori.”[2]

Note de subsol:
  1. Stone age fluour found across Europe (nature.com), 18 oct. 2010 []
  2. Omul de Neanderthal gatea si mânca legume si fructe (mediafax.ro), 28 decembrie 2010 []