Category Archives: ştiinţă

Inca 500 de planete fara viata

Howard Smith, astrofizician la Harvard – Smithsonian Centre for Astrophysics, a declarat pentru The Telegraph că “suntem singuri în univers”, concluzia venind în urma cercetării a 500 de planete unde condiţiile “sunt ostile vieţii”.

Trebuie remarcat nu doar faptul că nu s-a descoperit viaţă pe acele planete ci mai ales că nu s-au găsit nici măcar condiţii propice existenţei şi susţinerii vieţii. Datele existente până în prezent arată că planetele din afara sistemului solar sunt caracterizate de parametri extremi iar condiţiile habitabile de pe Terra sunt ceva unic. Unele planete sunt prea aproape de sorii lor ceea ce înseamnă că primesc o cantitate prea mare de radiaţie, altele au orbite eliptice care nu asigură stabilitate climatică pentru existenţa apei lichide, esenţială vieţii.

Chiar dacă s-au exprimat speranţe foarte mari pentru descoperirea vieţii extraterestre – şi în continuare este menţinut acest optimism – rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent sunt foarte puţin convingătoare şi par a avea şanse reduse de reuşită şi în viitor.

Despre condiţiile interdependente şi deosebit de complexe care fac din planeta noastră un loc unic în univers (cel puţin până acum) vă invităm să citiţi în articolul inspirat de filmul documentar Planeta Privilegiată.

Stephen Hawking despre nasterea universului

“Universul nu a fost creat de Dumnezeu, ci a luat naştere datorită legilor fizicii” titrează site-ul de ştiri HotNews.ro cu referire la o nouă carte a fizicianului Stephen Hawking care va apărea luna aceasta. Ştirea continuă astfel: “Universul a luat naştere datorită acţiunii spontane şi inevitabile a legilor fizicii, iar Divinitatea nu a avut niciun rol in acest proces de creaţie.”

Legile fizice nu puteau să acţioneze spontan înainte de începutul universului deoarece ele pur şi simplu nu existau înainte de universul nostru. Legile fizicii sunt parte a universului fizic. Dacă universul nostru a luat naştere “datorită legilor fizicii” înseamnă că acestea acţionau sau se aflau într-o stare de stand-by în vederea acţiunii şi “înaintea” începutului Universului. Ce anume sau cine a făcut ca aceastea să fie declanşate? Dacă legile fizicii descriu modul în care se petrec evenimente din Universul nostru cum ar putea acestea să existe “înainte” de însăşi existenţa universului? Iar dacă legile fizice ar exista într-adevăr înaintea creării universului nostru înseamnă ca aceste legi fizice sunt tot ceea ce există şi tot ceea ce va exista. Cum pot însă lucrurile abstracte să creeze ceva? Cu alte cuvinte, se pare că Dumnezeu este înlocuit cu sintagma “legile fizicii”.

 

Regiunea centrală a galaxiei Calea Lactee. Credit foto: NASA

 

Versetul 1 al cărţii Geneza spune foarte clar că “La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul”. În teologie şi filosofie se vorbeşte uneori de creaţia din nimic (creatio ex nihilo, frumoasa expresie în limba latină) pentru a afirma actul creator iniţial al lui Dumnezeu. Chiar dacă această poziţie a fost atacată în trecut din cauza faptului că din nimic nu apare ceva în mod spontan, în noua sa carte Hawking spune că “Universul poate lua naştere chiar şi din nimic”, conform HotNews. Noi credem că este mai rezonabil să accepţi că Cineva poate crea ceva din nimic decât să crezi că universul poate apărea spontan din nimic. Aşteptăm cu interes explicaţiile şi ideile din “The Grand Design”.

Stephen Hawking este cunoscut pentru teoria privind găurile negre, gravitaţia cuantică şi pentru poziţia de Lucasian Professor deţinută la Cambridge până în anul 2009 (poziţie ocupată în trecut şi de Sir Isaac Newton).

A apărut universul în mod spontan, din nimic şi prin nimic?

Balaurul bondoc din Sebes

O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în România, la Sebeş. Aceasta a fost denumită Balaur bondoc, după denumirea balaurului din foloclorul popular românesc iar bondoc datorită trăsăturilor scheletului axial şi apendicular (oasele prezintă trăsături grosiere, apar îngroşate). Descoperirea este una spectaculoasă întrucât este cel mai complet dinozaur (vezi foto) descoperit în Europa, aproximativ 75% din schelet fiind conservat (lipsesc craniul, gâtul şi o parte din coadă).

Dinozaurul avea dimensiunea de aproximativ 2 metri în lungime şi 40 de kilograme fiind un theropod care se deplasa pe două picioare, asemănător speciilor de Velociraptor cunoscuţi publicului larg datorită seriei Jurasic Park.

Iată că nu toţi dinozaurii aveau acele dimensiuni mari cu care oamenii sunt în general familiari, ca de exemplu Tyrannosaurus rex sau Apatosaurus sp. Mulţi dinozauri aveau dimensiuni foarte mici, fiind de mărimea unei oi sau a unei găini.

Nu au fost descoperite elemente craniale, inclusiv dinţi, ceea ce ar fi putut dezvălui mai multe informaţii despre modalitatea de hrănire, însă se crede că este vorba de un prădător. Rămâne să se studieze cum anume vânau aceşti raptori, dar se presupune că animalul avea o deplasare greoaie şi îşi surprindea prada prin ambuscadă. Oasele sunt pneumatice ceea ce poate avea legătură cu mecanisme fiziologice de termoreglare. Se presupune că specia ar fi avut protopene cu rol probabil în semnalizare sexuală sau camuflaj. Atât oasele pneumatice cât şi penele (sau producţiile tegumentare asemănătoare) nu au legătură cu modul de deplasare. Mai jos se pot observa membrele anterioare şi cele posterioare.

Membrele anterioare

Scheletul a fost descoperit într-o rocă sedimentară, argilă siltică, iar vârsta stabilită este Cretacic târziu. Exemplarul este un juvenil care a murit în condiţii catastrofice. Specimentul a fost transportat de o viitură şi îngropat rapid în mâl. Fără o cantitate mare de apă şi o îngropare rapidă în sediment scheletul nu s-ar fi păstrat, îndeosebi părţi precum membrele anterioare penumatice, foarte gracile.

Descoperirea este importantă deoarece poate oferi informaţii despre paleomediul în care trăia acest animal precum şi despre relaţiile biogeografice specific transilvănene cu alte zone ale Europei. Este binecunoscut fenomenul de nanism insular (la Haţeg) şi anume scăderea dimensiunilor corporale în cazul izolării geografice, în aceast caz specia devenind una pitică, adică mai mică decât corespondentul din alte zone neafectate de insularizare. Fauna de la Haţeg cuprindea specii de mici dimensiuni precum: Zalmoxes sp., Telmatosaurus transsylvanicus, Magyarosaurus dacus sau Struthiosaurus transilvanicus. În cazul speciei Balaur bondoc, aceasta arată că “unii dinozauri prădători insulari erau forme aberante chiar dacă în acest caz nu este vorba de nanism”. Specia poate fi considerată endemică cel puţin “în ceea ce priveşte aspectul morfologic”.

Reconstrucţie imaginată de un artist. Această frumoasă imagine însă trebuie tratată cu multă precauţie întrucât, pe lângă faptul că artistul nu a văzut animalul, craniul şi vârful cozii nu au fost descoperite. Imagine: Emily Willoughby, licență CC-SA

Specia de dinozaur Balaur bondoc, alături de altele din fauna specifică zonei Transilvaniei, este deosebit de interesantă prin particularităţile ei şi este o dovadă despre mărturiile fosile deosebit de valoroase din ţara noastră.

Cercetători implicaţi în descoperire: Matyas Vremir, Zoltan Csiki, Mark Norell.
Resurse bibliografice: PNAS – An aberrant island-dwelling theropod dinosaur from the Late Cretaceous of Romania şi Comunicatul de presă al Societăţii Muzeului Ardelean.

Moliile-vampir

Seviciul de ştiri zilnice al National Geographic anunţa în data de 27 octombrie 2008 descoperirea unei populaţii de molii-vampir1. În opinia editorului nu este altceva decât un alt exemplu de evoluţie în acţiune.

O echipă de cercetători a descoperit în Siberia o populaţie de molii cu o adaptare mai puţin obişnuită: insectele se hrăneau cu sânge de mamifere, iar atunci când cercetătorii le-au oferit propriile degete, micile vietăţi nu au ezitat să le străpungă pielea şi să începă să le consume sângele. Populaţia de molii aparţine, la o primă privire cel puţin, speciei Calyptra thalictri, o specie comună larg răspândită în centrul şi sudul Europei. Specia foloseşte fructe pentru a se hrăni, extrăgând sucul cu ajutorul proboscisului, o structură a aparatului bucal care prezintă elemente în cârlig de peşte, folosit pentru a străpunge pielea fructelor şi, mai nou, a animalelor2. Continue reading

  1. John Roach – Vampire Moth Discovered. Evolution at Work for National Geographic News, October 27, 2008 []
  2. Blood-feeding and Fruit-feeding Moths of Calpini Tribe (Noctuidae), Their Phylogeny and Classification []

Planeta Privilegiată. Căutarea unui scop în Univers

Acest articol este o sumarizare a documentarului Planeta Privilegiată (în engleză: The Privileged Planet) produs de Illustra Media, documentar care este bazat pe cartea cu acelaşi nume scrisă de astronomul Guillarmo Gonzalez împreună cu filosoful Jay Richards. În România documentarul este tradus şi distribuit de Alfa Omega TV Timişoara1.

Este planeta noastră doar un fir de praf pierdut fără semnificaţie prin Univers? Sau, este Pământul creaţia unui Proiectant inteligent? Cele mai recente descoperiri ştiinţifice indică faptul că mulţi factori care fac posibilă existenţa vieţii complexe pe Terra furnizează de asemenea cele mai bune condiţii pentru cercetare ştiinţifică. Planeta privilegiată exploreză această corelaţie surprinzătoare şi implicaţiile care afectează înţelegerea originii şi scopului Cosmosului.

În 1543 Astronomul polonez Nicolaus Copernicus a argumentat în lucrarea Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti că Pământul nu se află în centrul Universului cum se credea de optsprezece secole, de la Aristotel şi Ptolemeu, ci se roteşte în jurul Soarelui. Această descoperire a condus la formularea unui principiu mai larg, numit Principiul Copernican: Pământul nu ocupă un loc preferenţial, special în Univers. Locaţia cosmică a Pământului este mediocră, neexceptională, neprivilegiată. Continue reading

  1. Documentarul cu subtitrare în limba română este disponibil pentru vizionare şi pe YouTube, în şase părţi: I, II, III, IV, V, VI. []

Moliile şi teoria evoluţiei

Evoluţioniştii spun că procesul evoluţiei se desfăşoară lent, aproape insesizabil, pe parcursul a milioane de ani. Nu poate fi observată în timp ce se petrece. Cu toate aceste scuze că evoluţia acţionează atât de încet încât nu i se pot vedea efectele, nici chiar pe parcursul mai multor ani, există o mare dorinţă pentru a se obţine ceva dovezi ale unei evoluţii desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Fosilele, despre care se presupune că ar trebui să fie ele însele o înregistrare a procesului evolutiv, sunt susceptibile de a nu se păstra în condiţii potrivite în arhiva fosiliferă. Totuşi există anumite momente când sunt descoperite aşa-numite “verigi lipsă”. La fel ca şi aceste aşa-zise forme tranziţionale, există şi alte categorii de organisme citate în spijinul teoriei evoluţiei, care ajung celebre şi primesc un statut special, devenind un fel de “vedete” ale evoluţiei. Una dintre acestea este molia sare-şi-piper, Biston betularia, cea mai faimoasă specie de insecte. Continue reading