Tag Archives: CS Lewis

CS Lewis – Marea despartire

Un nou titlu CS Lewis este în pregătire la editura Humanitas: Marea despărţire. Un vis.

humMarea despărţire este Divina comedie a lui C.S. Lewis. Povestea alegorică ne poartă într-o călătorie din Iad, un oraş cenuşiu cu străzi pustii, care se dovedeşte a fi Purgatoriul pentru aceia care se hotărăsc să-l părăsească, până în apropierea Raiului, un munte înverzit la care ajung cei ce au puterea de a renunţa la iluziile vieţii pământeşti. Însă drumul anevoios între cele două tărâmuri îl aduce pe narator în preajma unor personaje – artistul neînţeles, intelectualul cinic, savantul sceptic, clericul apostat, bruta belicoasă – încredinţate de permeabilitatea graniţei dintre bine şi rău şi astfel sfâşiate de imposibilitatea alegerii. „La urma urmei, scrie Lewis, sunt două feluri de oameni: unii care îi spun lui Dumnezeu: «Facă-se voia Ta» şi alţii cărora Dumnezeu le spune «Facă-se voia ta».“

Text şi imagine via Humanitas.ro acolo unde sunt disponibile câteva pagini pentru lectură.

Comentariu editorialeditura Humanitas publică acest volum cu subtitlul Un vis, lucru de care cititorii vor trebui să ţină cont. Detaliul poate fi semnificativ având în vedere subtitlul Un coşmar pus de GK Chesterton volumului său Omul care era Joi.

 

Meditatii la Psalmi

psalmi-grup

Vă semnalăm o nouă apariţie editorială în cadrul seriei de autor CS Lewis a editurii Humanitas: Meditaţii la psalmi în traducerea lui Emanuel Conţac.

„În această carte, scriu ca de la amator la amator, vorbind despre greutăţile pe care le-am întâlnit sau despre iluminările de care am avut parte când am citit Psalmii, cu speranţa că ea ar putea să-i intereseze ori chiar să-i ajute, uneori, pe alţi cititori nepricepuţi. Aceasta nu este o lucrare «apologetică». Nu voi căuta să-i conving pe necredincioşi de adevărul creştinismului. Mă adresez celor care deja cred sau celor care sunt gata să-şi «suspende necredinţa» pe parcursul lecturii. Un om nu poate să apere întruna adevărul; mai trebuie să aibă uneori vreme să se şi hrănească din el.“ (C.S. LEWIS)

Sursa: humanitas.ro unde puteţi citi şi un fragment din carte.

Iconoclastie

Ideea mea despre Dumnezeu nu este o idee de natură divină. Trebuie să fie distrusă din când în când. El Însuși o spulberă. El este marele iconoclast. Nu am putea spune că această distrugere este un semn al prezenței Sale? Întruparea este exemplul suprem; lasă în ruină toate ideile precedente despre Mesia. Și cei mai mulți sunt ofensați de iconoclastie; și binecuvântați sunt cei care nu sunt. Întreaga realitate este iconoclastică.

CS Lewis – A grief observed – HarperOne, 2000, p. 64 (traducere liberă)

CS Lewis recomandare de lectura pe ZiuadeCluj

„Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii”

Autor: C.S. Lewis Preţ: 45 lei Editura: Humanitas

Editura Humanitas prezintă la secţiunea „Noutăţi” a portalului humanitas.ro volumul „Despre minuni.Cele patru iubiri.Problema durerii”. „Despre minuni pleacă de la ideea că miracolul creştin fundamental este întruparea, toate celelalte pregătindu-l sau decurgând din el. Ca atare, creştinii ar trebui nu numai să accepte minunile, ci şi să le privească drept dovezi de implicare directă a Domnului în creaţia Sa. Cele patru iubiri puse în evidenţă de Lewis sunt Afecţiunea, Prietenia, Erosul şi Mila, fiecare cu trăsăturile ei distincte, în ciuda zonelor de suprapunere. Autorul atrage atenţia asupra decepţiilor şi distorsiunilor proprii primelor trei iubiri, cele „naturale”, care rămân primejdioase atâta vreme cât cea de-a patra, iubirea „divină”, nu le înglobează. Problema durerii îşi propune să dea o soluţie dilemei creştine: dacă Dumnezeu este bun şi atotputernic, cum de îngăduie ca făpturile pe care le-a creat să sufere durerea? Autorul atrage atenţia de la bun început ca nici o soluţie intelectuală a problemei durerii nu poate înlocui curajul, simpatia umană şi mai ales dragostea de Dumnezeu”, au scris reprezentanţii editurii Humanitas în prezentarea volumului. (www.humanitas.ro)

via ZiuadeCluj

Volumul se poate comanda de pe site-ul editurii.

C.S. Lewis despre literatura

“Deseori putem să îi facem pe oameni părtaşi punctului de vedere creştin pentru aproximativ o jumătate de oră; dar din momentul în care au plecat de la prelegerea noastră sau au lăsat din mână articolul, ei se întorc într-o lume în care poziţia opusă este considerată indiscutabilă. Atâta timp cît această situaţie există, succesul larg răspândit este imposibil. Trebuie să atacăm linia de comunicare a vrăjmaşului. Ceea ce ne dorim nu sunt mai multe cărţulii despre creştinism ci mai multe cărţi scrise de creştini pe alte subiecte – cu creştinismul în stare latentă. Putem înţelege acest lucru dacă îl privim din cealaltă perspectivă. Credinţa noastră nu este foarte probabil a fi zdruncinată de vreo carte despre hinduism. Dar oricând citim o carte elementară de geologie, botanică, politică sau astronomie suntem zguduiţi dacă găsim că implicaţiile acesteia sunt hinduse. Nu cărţile scrise în apărarea directă a materialismului fac din omul modern un materialist; ci presupunerile materialiste din toate celelate cărţi. În acelaşi fel, nu cărţile despre creştinism îl vor pune pe gânduri. Dar va fi provocat dacă, oricând ar dori o introducere uşoară într-un oarecare domeniu al ştiinţei, cea mai bună lucrare pe piaţă ar fi scrisă de un creştin”. (C.S. Lewis în God in the Dock, p. 93)

Este important de adăugat faptul că C.S. Lewis era adeptul unei literaturi oneste. În volumul de eseuri apărut la editura Humanitas, Despre lumea aceasta şi despre alte lumi, autorul face următoarea remarcă cu privire la cărţile de poveşti: „Unii oameni cred că am început să scriu basme întrebându-mă cum le-aş putea spune copiilor ceva despre creştinism; apoi mi-am ales basmul ca unealtă, am strâns informaţii despre psihologia copiilor şi am hotărât pentru ce categorie de vârstă să scriu, am întocmit o listă de adevăruri creştine fundamentale şi am făurit «alegorii» care să le exprime concret. Toate astea sunt pură fantasmagorie. N-aş fi putut cu nici un chip să scriu aşa. Totul a început cu nişte imagini: un faun cu o umbrelă, o regină pe o sanie, un leu magnific. Iar elementul creştin şi-a făcut singur loc în poveste.”

CS Lewis: Scrisorile lui Sfredelin

Apostolul Iacov scria în epistola sa: “Şi dracii cred [că Dumnezeu este] şi se-nfioară”1.

CS Lewis s-a folosit din plin de înclinaţia sa către povestirile fantastice (vezi seria Narnia) pentru a explora strategiile drăceşti prin care cel rău încearcă să corupă omul şi să îl ţină departe de Dumnezeu. Rezultatul s-a concretizat admirabil în volumul The Screwtape letters tradus în limba română pentru prima dată în 1993 sub numele de Scrisorile lui Zgândărilă2 şi în 2003 cu titlul Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr3. După o lungă perioadă în care volumul a fost epuizat, editura Humanitas a lansat în luna iulie a acestui an o nouă ediţie. În Sfaturile unui diavol… CS Lewis imaginează cu multă înţelepciune şi umor lupta spirituală din perspectiva unui drăcuşor care are misiunea de a corupe un tânăr creştin. Micul diavol beneficiază de tacticile recomandate de un drac mai bătrân, fapt care deconspiră în mod savuros modalităţile în care suntem atacaţi şi punctele cheie în care falimentăm în relaţia cu Dumnezeu.

În lumea noastră însetată după spiritual, dar uneori şi prea încruntată din cauza vieţii pe care ne-am creat-o, cartea nu doar conştientizează de locurile în care trebuie să dăm atenţie calităţii vieţii noastre ci ne aduce şi un zâmbet pe buze. Deşi o satiră, cartea este mortal de serioasă.

Clive Staples Lewis (1898-1963) a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali creştini ai secolului trecut. A lăsat o operă bogată în ceea ce priveşte literatura fantastică, teologia populară şi apologetică. A fost fellow de literatură engleză la Oxford până în 1954 când a devenit profesor de literatură medievală şi renascentistă la Cambridge.

  1. 2:19, Sfânta Scriptură, traducerea Cornilescu []
  2. Editura Logos, traducerea Mirela Rădoi []
  3. Editura Humanitas, traducerea Sorana Corneanu []